Porumbei carnivori ???.......

  Zilele trecute am fost apostrofat pe unul din cele mai citite siteuri de porumbei din Romania, www.porumbei.ro, de catre unul dintre internautii de pe acolo, pentru o replica care mi-am permis s-o dau la o aberatie prezenta in comentariile la articolul http://www.porumbei.ro/zaganul/. 
  Imi permit sa reproduc cele spuse in comentariile respective : " .... mi-am invitat sotia la o plimbare care se orea a fi placuta si plina de “invataminte”. Ce-a vazut sotia? Porumbei canibali! (adulti care mancau de vii puii celorlalte perechi, pasari inchise intr-un fel de voliera, fara locuri de cuibarit suficiente, oua sparte si pui morti pe jos, altii in agonie)" si mai jos cu doua comentarii..."De porumbei canibali nici eu n-am auzit si daca nu-i vedeam cu ochii mei nici nu credeam insa ….." 
  Asa ca mi-am permis sa fac urmatoarea apreciere - ” NU EXISTA SI NICI NU AU EXISTAT PORUMBEI CARNIVORI “-oameni buni, ce prostii spuneti pe aici ?.... " iar apostrofarea a venit imediat - " Marian, mai usor cu catalogarile gen “prostii” etc.! " 
Nu are rost sa reproduc aici intreaga mea replica care a suparat pe respectivul, in schimb va voi prezenta experienta personala care a stat la baza replicii respective. 

  Se fac cam 4 ani de la intamplarea respectiva. Cum porumbeii nostri Hunkari devenisera un fel de papusi mici adorate de toti ai casei, la vremea respectiva nu dadeam o importanta prea mare faptului ca, intotdeauna trebuie sa fii cu doi pasi in asigurarea conditiilor de trai decente, daca vrei sa ai pasari de calitate, sanatoase si binedispuse, dar si de a nu avea surprize neplacute, intr-un fel sau altul. Asa ca nu prea tineam cont de fapul ca existau mai putine cuiburi pregatite, decat numarul de perechi adulte constituite si existente in hulubarie. Si urmarea ..... Intr-o buna dimineata imi aud sotia ca tipa de spaima si ma cheama de urgenta la porumbei sa vad ceva. Cand am ajuns am inmarmurit.

Puiul al 2lea la 3 zile dupa bataie

 Jos, aruncat din cuib, era un pui plin de sange pe spate si cap. Uitandu-ma mai atent, am ramas socat. Pielea capului de pe spate era lipsa pe o suprafata imensa, de la jumatatea capului pana jos la baza gatului. Si ca totul sa fie si mai groaznic, era lipsa si o portiune de piele de pe spate. Dupa primele clipe de buimaceala, l-am infascat intr-o mana si am fugit cu el la medicul veterinar. Medicul a ramas fara cuvinte si el, spunandu-mi ca in intrega lui cariera nu mai vazuse asa ceva si recomandandu-mi aplicatii cu unguent MIBAZON, un antibotic cu spectru larg de actiune, folosit in special la animale de talie mijlocie si mare si nicidecum pasari. Asa ca m-am intors de la medic si am inceput sa-l spalam cu apa oxigenata si sa-l ungem cu acel unguent dar si cu unul de CATINA cu aplicatie umana, nu veterinara. Nimic altceva !

Puiul intors la mama

L-am tratat asa cateva zile, perioada in care noi nu prea am inteleges de ce s-ar comporta porumbeii in acest mod cu puii, dupa care l-am innapoiat parintilor. Din pacate un al doilea pui a patit-o la fel, ceva mai usor insa fiindca am observat mai devreme fenomenul si asta s-a intamplat la distanta de cam 2 saptamani de la primul eveniment. Din acel moment, am inceput urmarirea eventualelor anormalitatilor aparute in comportamentul porumbeilor, de toti membri familiei. Eram ca o echipa de urmaritori de fraude fiscale, ca preceptorii. Si bineinteles ca am vazut despre ce era vorba. In timpul mesei, unul care tot incercase prin batai dese sa inlature o pereche de parinti din cuib, a folosit un moment de neatentie a acestora cand se dusesera amandoi la masa in acelasi timp si a luat la cimageala puiul lasat fara protectie, cu lovituri puternice de cioc in cap, incercand in acelasi timp sa-l arunce din cuib.

  Din acel moment ne-a fost clar ce s-a intamplat cu primii pui si am si luat masurile ce am crezut ca se impuneau. Asa ca am marit numarul de cuiburi, in asa fel incat tot timpul sa existe cu cel putin 3 cuiburi mai multe decat perechile reproducatoare. Urmarind in continuare comportamentul lor atunci cand e vorba de spatiul de cuibarit, am mai observat ca de regula bataliile mari se dau intre masculi si mai putin intre femele si in special pe cuiburile de la inaltimile superioare. Nu de putine ori cele inferioare au ramas fara locatari sau ocupate  de masculii infranti in lupte de adversarii lor. De atunci nu am mai avut surpriza neplacuta de a a gasi pui batuti in asa fel, insa e bine ca la executia hulubariei sa tineti cont de acest comportament si sa creeati un spatiu separat de ceilalti pentru perechile reproducatoare, dar si unul pentru tineretul proaspat intarcat care o mai ia peste spinare de la ceilalti adulti, nu de alta da ca sa stie cine este "seful" pe acolo. 

"Pupaciosul" la cateva luni

 Si daca vreti sa stiti ce s-a intamplat cu primul pui batut, va pot spune ca asta ii este si numele Pupaciosul si e unul dintre cei mai atenti tatici cand e vorba de puii lui. Celalalt, pe care l-am numit Batutul , s-ar parea ca a ramas cu traume psihice deoarece e unul dintre cei mai bataiosi dintre masculi, mai ales in perioada cand au pui de crescut.
 Ce este de remarcat in toata aceste poveste ? Faptul ca trebuie sa acordati toata atentia voastra comportamentului animalelor favorite, pentru a le intelege si a le putea asigura toate conditiile necesare unei trairi linistite si indestulatoare, fiindca nu ele au dorit ca sa devina animale de companie sau de paza pentru om. Poate le era mai bine in salbaticie, in conditiile grele de lipsa de hrana si cu pradatorii dupa ei decat in "colivia de aur"ale oamenilor, dar nu pot vorbi si nici avea pareri la adresa noastra. 
  Si alt aspect ce trebuie retinut, este puterea extraordinara de regenerare pe care le au animalele daca au un minim de ingrijire de specialitate cat si atentia stapanului.
  In perioada urmatoare voi aduce in atentia celor interesati, parerea mea personala despre modul in care se poate executa un adapost optim, care sa intruneasca toate conditiile decente de trai si inmultire a porumbeilor. Tinand cont ca sunt crescatorul unei rase de porumbei asa zise ornamentale, s-ar putea ca parerea mea sa nu coincida cu cele ale crescatorilor de porumbei voiajori, care participa in mod frecvent la concursuri de viteza sau distanta si care s-ar putea sa aiba nevoie de asigurarea unor conditii putin diferite sau care sa asigure posibilitatea antrenarii "atletilor". Asa ca dupa terminarea seriei privind alimentatia, voi discuta despre conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca adaposturile pentru porumbei.

"Batutul" impreuna cu "Suparata", cea mai atenta pereche de parinti

Totul despre porumbei

  Revin asupra articolului, cu inca o informatie necesara celor ce afirma canibalismul la porumbei. Dupa o incursiune asupra tuturor informatiilor dovedite stiintific despre comportamentul porumbeilor, am descoperit o boala numita Pica ce poate da impresia acestui "canibalism", binenteles ca numai la o analiza superficiala. 

Citez : "este o pervertire a ciugulitului la pasari. Porumbeii bonlavi de Pica au tendinta de a consuma diferite substante. Porumbeii isi ciugulesc penele pana la sange, mai ales foliculii plumiferi sangeranzi ai altor porumbei si ingera diverse obiecte.

  Etiologie - Cauzele acestui comportament nu se cunosc pana in prezent. Se presupune ca intervin anumiti factori psihici, hormonali, vitaminici, minerali si proteici. Lipsa sau insuficienta anumitor aminoaciziesentiali, lipsa de saruri minerale si de furaje verzi, etc ar fi factori declansatori ai Picei, favorizati de lumina insuficienta, adaposturi supraaglomerate.

  Semnele bolii - Porumbeii isi smulg penele proprii, sau ale altora, pe care le arunca sau le inghit. Ciugulirea pana la sange face ca ceilalti porumbei bonlavi din voliera sa-l ciuguleasca pe cel care sangereaza pana il omoara (nu pana il termina de mancat-comentariu personal).

  Diagnosticul - este usor de precizatSe face o ancheta pentru a depista cauzele insistandu-se asupra conditiilor de igiena, adapost si alimentatie.

  Tratament si profilaxie - Izolarea porumbeilor bonlavi si administrarea in apa de baut apomorfina 0,03 g %. Produsul Ulol(spray) se aplica la cei deplumati (cu penele smulse) local. Se vor administra ratii echilibrate in proteine, saruri minerale si vitamine ; se vor introduce in furaje nutreturi verzi, creandu-se conditii bune de zooigiena in porumbarie. "

  Aceasta informatie nu face altceva decat sa ne arate ca, din pacate, omul este cauza principala a aparitiei de devieri comportamentale la animalele ce cu atata mandrie se lauda ca le creste. DEZINTERESUL si DEZINFORMATIA omului atrage necazurile cele mai mari, iar analiza superficiala a acestuia, face ca asupra animalelor sa se puna etichete nedrepte si necinstite.

  In final, notiunea de canibalism : 

   - n. antropofagie sau obiceiul oamenilor sau a animalelor de a-si manca semenii ; devorarea, de catre unele animale, a indivizilor din aceeasi specie.

   - figurativ. -insetat de sange, cruzime, ferocitate.

  Una este sa o spui figurativ si alta este sa te incapatanezi sa afirmi ca ceva este adevarat doar ca "am vazut eu, cu ochii mei si nimeni nu ma face sa cred altceva".

  In articolele ce vor urma si care vor trata atat bolile porumbeilor cat si cauzele acestora, voi incerca sa dezvolt mai mult subiectul.

"CANIBALUL"...!!!???..!!!!...   No coment !!!.....